EVOLUÈšIA PIEÈšELOR FINANCIARE ÃŽN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI 2016

1.       PieÈ›ele valutare

Sursa: Datastream, calcule ISF

În prima jumătate a anului curent, leul a avut una dintre cele mai stabile evoluÈ›ii din regiune față de moneda unică europeană, în pofida numeroaselor evenimente din această perioadă care au avut un impact semnificativ asupra pieÈ›elor financiare. EvoluÈ›ia sa față de euro pe parcursul întregii perioade a fost similară cu cea a forintului, dar cu o volatilitate mai redusă. Aceste turbulenÈ›e au fost vizibile în special în evoluÈ›ia rublei È™i yenului (conducând la aprecieri de circa 10% ale acestor monede în raport cu euro). Alte monede emergente emise de țări din regiune au cunoscut uÈ™oare deprecieri în raport cu euro, de până la 5%. Față de lira sterlină evoluÈ›ia leului a fost comparabilă cu cea forintului È™i coroanei ceheÈ™ti (i.e. apreciere de circa 15%).

Sursa: Datastream, calcule ISF

2. Piețele de mărfuri

Sursa: Datastream, calcule ISF

FluctuaÈ›iile pieÈ›elor de mărfuri au fost considerabile pe parcursul primului semestru al anului curent, cu scăderi ale preÈ›ului petrolului de circa 25% în primele două luni, urmate de creÈ™teri de peste 30% în trimestrul II, raportat la începutul anului. CotaÈ›iile aurului au cunoscut un trend predominant ascendent cu două perioade semnificative de accelerare, în lunile februarie-martie (pe fondul turbulenÈ›elor provenite din pieÈ›ele financiare asiatice) È™i respectiv iunie (ca urmare a referendum-ului din Martea Britanie). Un indice global al pieÈ›elor de mărfuri calculat È™i publicat zilnic de Commodities Research Bureau arată, pe ansamblul acestor pieÈ›e, o apreciere medie de circa 9% în primele È™ase luni ale anului curent.

3. Randamentele obligațiunilor suverane

Sursa: Datastream, calcule ISF

Cu excepÈ›ia Greciei, randamentele obligaÈ›iunilor de stat pe 10 ani emise de state din vecinătatea României nu au consemnat fluctuaÈ›ii mai mari de 100 puncte de bază (1 punct procentual) pe parcursul perioadei analizate. În cazul Poloniei se remarcă un grad ridicat de stabilitate al acestor randamente, în vreme ce pentru majoritatea celorlalte țări analizate (inclusiv pentru România) tendinÈ›a a fost de reducere a randamentelor de piață. Scăderea randamentelor poate fi interpretată în contextul creÈ™terii interesului investitorilor față de titlurile emise de țări emergente din afara zonei euro care au arătat o îmbunătățire a condiÈ›iilor macroeconomice È™i stabilitate a cursului de schimb, având în vedere nivelul redus (uneori negativ) al randamentelor emise de state dezvoltate precum SUA, Germania sau FranÈ›a.

Din graficul de mai jos se observă că, din eÈ™antionul de țări analizat, randamentele obligaÈ›iunilor pe 10 ani în monedă locală emise de România sunt în continuare cele mai ridicate, în pofida tendinÈ›ei de scădere pe care au avut-o pe parcursul ultimelor 6 luni È™i a inflaÈ›iei negative care continuă să se manifeste (în principal ca efect al reducerii TVA).

Sursa: Datastream

4. Bursele de acțiuni

Parcursul indicilor bursieri, ca È™i cea a majorității pieÈ›elor financiare europene È™i internaÈ›ionale, a fost marcat în prima parte a anului 2016 de două episoade majore de turbulență: unul în primele luni ale anului ca urmare a contagiunii cu È™tiri È™i evoluÈ›ii negative pe pieÈ›ele asiatice, respectiv în lunile mai-iunie ca urmare a BREXIT. Astfel, în primele două luni ale anului toÈ›i indicii analizaÈ›i de noi mai jos au consemnat scăderi semnificative (în multe cazuri depășind 10 procente). Ulterior pieÈ›ele au cunoscut o tendință de revenire care a adus o parte dintre indicii burselor regionale în teritoriu pozitiv (ex. Polonia, Ungaria È™i într-o mai mică măsură Cehia). Indicii bursei româneÈ™ti nu au reuÈ™it însă să recupereze scăderile consemnate în perioada ianuarie-februarie, dar nici nu au mai reacÈ›ionat semnificativ la cel de-al doilea È™oc manifestat spre finalul semestrului. Astfel, indicele general al bursei româneÈ™ti calculat de Datastream a închis semestrul I 2016 cu o pierdere de circa 10% față de nivelul înregistrat la finele anului 2015, aceasta fiind una dintre cele mai ample scăderi consemnate în eÈ™antionul analizat.

Sursa: Datastream, calcule ISF

În ceea ce priveÈ™te lichiditatea pieÈ›elor de acÈ›iuni, conform indicilor publicaÈ›i de Datastream, tendinÈ›a a fost de înrăutățire în primele cinci luni ale anului 2016 È™i a fost reversată în luna iunie când bursa românească a consemnat o valoare tranzacÈ›ionată semnificativ mai mare față de aceeaÈ™i lună a anului precedent. TotuÈ™i, pe ansamblul semestrului I 2016, lichiditatea BVB a fost mai redusă față de perioada similară din 2015, situaÈ›ie care a putut fi observată È™i pentru majoritatea burselor analizate mai jos.

Sursa: Datastream, calcule ISF

Graficele de mai jos prezintă evoluÈ›ia zilnică a volatilității condiÈ›ionate a indicelui BET precum È™i a probabilităților de tranziÈ›ie între regimuri de volatilitate. Se observă faptul că în semestrul I 2016 volatilitatea a fost semnificativ mai ridicată comparativ cu perioada similară a anilor 2014 È™i 2015. De asemenea, se poate observa că atât în primele două luni ale anului cât È™i în luna iunie, indicele s-a aflat într-un regim de volatilitate medie, în vreme ce perioada martie – aprilie a fost caracterizată de un regim de volatilitate redusă.

Sursa: Datastream, calcule ISF utilizând modele GARCH(1,1) È™i Markov

Prezenta cercetare a fost elaborată de dr. Iulian Panait, membru al Consiliului Științific al ISF.